Romania, o tara din centrul Europei situata la intersectia dintre Europa Centrala, Europa de Sud si Europa de Est, este unul dintre cele mai bogate spatii turistice din Europa. Facand abstractie de lumea fizica si motorizata, aproape tot timpul orientata spre un progres industrial, aceasta tara defineste naturaletea, prin sunetul si viata pura pe care mediul natural o reda in cel mai frumos mod.

Un loc parca dumnezeiesc, aceasta tara este plina de bogatii, de privelisti mirifice parca furate chiar din Gradina raiului. Uneori e bine sa lasam natura asa cum este ea, iar noi oamenii sa nu amestecam niciodata traditia cu moda, si nici natura cu progresul,

Sa ne bucuram ca inca mai avem o tara impodobita de natura si traditie.

La capãtul unui drum ce depãseste 2840 km colectând apele unui impresionant bazin hidrografic a cãrui suprafatã acoperã mai mult de 8% din suprafata Europei, Dunãrea, cel de-al doilea fluviu ca mãrime al bãtrânului continent construieste la întâlnirea sa cu Marea Neagrã, de mai bine de 16000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa si chiar din lume, cunoscutã si ca una dintre marile zone umede ale planetei.

Conform literaturii de specialitate (Gâstescu, 1989), Delta Dunãrii reprezintã teritoriul cuprins între prima bifurcatie a Dunãrii (Ceatalul Chiliei), mãrginit la est de litoralul Mãrii Negre, la nord de bratul Chilia si la sud de complexul lacustru Razim Sinoie. Delta Dunãrii propriu-zisã este cea mai mare componentã a rezervatiei si are o suprafatã totalã de circa 4178 km2, din care cea mai mare parte se gãseste pe teritoriul României, adica 3510 km2, reprezentând circa 82%, restul fiind situatã pe partea stânga a bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acestuia, în Ucraina Tinând cont de genezã, hipsometrie, relatiile hidrice dintre bratele Dunãrii si zonele interioare, diferentierile climatice si variatia peisagisticã, în Delta Dunãrii se pot distinge douã mari sectoare - delta fluviatilã si delta fluvio-maritimã. Delta fluvialã reprezintã partea cea mai veche din spatiul deltaic, ce s-a format într-un fost golf al Dunãrii. . Principala sa caracteristicã e suprafata relativ mare a grindurilor fluviale, în timp ce ariile depresionare sunt mai mici si cu multe lacuri (deasemenea de mici dimensiuni), aflate într-un grad înaintat de colmatare.
Delta fluvio-maritimã se desfãsoara între aliniamentul grindurilor maritime Letea - Caraorman - Crasnicol în vest si tãrmul mãrii în est. Ea cuprinde, pe lângã grindurile maritime Letea, Caraorman si Sãrãturile un important complex lacustru (Rosu - Puiu) si suferã modificãri importante la contactul cu Marea Neagrã.
Complexul lagunar Razim-Sinoie
A doua componentã a rezervatiei, este situatã în sudul Deltei Dunãrii si ocupa o suprafata totala de circa 1145 km2, din care suprafata lacurilor este de 863 km2. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionara (vechiul golf Halmyris) ocupata initial de apele marii si care a fost compartimentata ulterior, prin formare de cordoane si grinduri.
În ultimile decenii complexul a suferit foarte mari modificãri datoritã actiunii umane fiind transformat în rezervor de apã dulce pentru alimentarea sistemelor de irigatii amenajate în jurul complexului.Mai mult...

Manastirile Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor si Arbore sunt un manunchi de bijuterii unic in Europa, ele fiind inscrise de UNESCO in tezaurul artei universale

Manastirea Moldovita

Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata Manastirea Moldovita. O casa domneasca, chilii, 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri, avind grosimea de 1.20 metri, manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata, dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita.Este stiut faptul ca, anterior ridicarii manastirii, Domnitorul Alexandru cel Bun a inaltat o biserica din piatra cu hramul Buna Vestire, in jurul careia s-a dezvoltat asezarea calugaresca cunoscuta sub numele de Manastirea Moldovita. Din cauza unor ploi puternice, in sec.XVI asezamantul lui Alexandru cel Bun s-a prabusit, ramanind doar cateva ruine, ce pot fi privite si astazi Moldovita se individualizeaza prin cateva elemente de ordonanta iconografica, prin stilul picturii si prin tonalitatea cromatica dominanta rosu-brun, fata de albastrul Voronetului si verdele Arborei sau de rosul-ocru al Humorului. De asemenea still pictorului Moldovitei poate fi mai degraba comparat cu modul de intelegere plastica al unui grafician, al unui miniaturist, in timp ce la Probota se surprinde expresia unui mantuitor al luminii si umbrei, la Arbore un colorist, iar la Humor un pictor complex - desenator, colorist si luminist in egala masura. In sfarsit in ceea ce priveste ordonanta iconografica, se surprind cateva particularitati, mai ales in pictura exterioara: Facerea pe peretele de vest - stalpi si timpane - al pridvorului, extinderea unor motive ale Juecatii de apoi pe glafurile interioare ale arcadelor pridvorului, lipsa Vietii Sf. Nicolae pe peretele de sud, in sfarsit, Fecioara rugatoare personificare a bisericii, si in acelasi timp, imaginea unei doamne inconjurate de curtea ei, este incadrata de registre de ingeri - nu de serafimi - marcand preferinta pentru concretul personajelor, si mai putin pentru valoarea simbolica a imaginilor.Mai mult...

Alaturi de Dunare si Marea Neagra, Carpatii - "Corona Montium" - constituie elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman. Insusi numele acestor munti deriva de la numerosul si puternicul popor liber geto-dacic al carpilor: Karpathos-Horos, conform primelor informatii istorice grecesti.

Carpatii Romanesti

Apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava si ajunge pana la raul Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. Lungimea Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Carpatii se impart in mai multe grupe: Carpatii Occidentali, Padurosi, Orientali si Meridionali, extinzandu-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ucrainei si Romaniei. Carpatii Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic.

Literatura romaneasca de specialitate imparte Carpatii Romanesti in trei grupe:

• Carpatii Orientali
• Carpatii Meridionali
• Carpatii Occidentali

Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre 40 kmin Muntii Fagarasului si 110 km. Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m) -, care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii Transilvaniei". Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua grupe de munti este considerate de geografi Valea Prahovei. Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Numeroase vai pitoresti, brazdate de ape curgatoare, despart masivele muntoase ale Carpatilor Romanesti, subimpartindu-le in unitati mai mici. Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys.Mai mult...

Marea Neagra este o mare continentala situata intre Europa sud-estica si Asia mica care scalda tarmurile Romaniei pe o lungime de 245 km, Ucrainei,Turciei si Bulgariei. Prin sistemul de stramtori Bosfor-Marea Marmara-Dardanele comunica cu Marea Mediterana, iar prin stramtoarea Kerci cu Marea de Azov - mare care reprezinta de fapt o anexa a Marii Negre. Are in linii mari forma ovala si tarmuri putin crestate (cu exceptia peninsulei Crimeea), iar in partea de nord-vest are numeroase limanuri. Platforma continentala este foarte extinsa, mai ales in nord-vest, apoi adancimile cresc, ajungand in regiunea central-sudica la 2.425 m.

In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 o/00) in comparatie cu cea a oceanului planetar. Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de +12.5o C, depasind cu 2o C temperatura medie a aerului. Iarna temperaturile scad destul de mult, bat frecvent vanturile de nord-vest care provoaca valuri mari foarte periculoase pentru navigatie. In iernile mai reci, in zona litorala nordica Marea Neagra ingheata. Sub influenta vinturilor se formeaza un curent circular, dirijat de linia tarmurilor, care, datorita Peninsulei Crimeea, se impart in doua ramuri inchise: estica si vestica. Un curent de suprafata transporta prin Bosfor apele mai dulci ale Marii Negre spre Marea Mediterana; in adancime se formeaza un curent copmensator, care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare. Din cauza lipsei de circulatie verticala, la adincimi mai mari nu patrunde suficient oxigen si predomina hidrogenul sulfurat. Mai mult...

Muntii Romaniei, sunt castigati atat cu minunate paduri, dar si cu spectaculoase pesteri:

• Pestera Ursilor
• Pestera Scarisoara
• Pestera Muierilor

Pestera Ursilor

Pestera Ursilor de la Chiscau a fost descoperita ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran în urma lucrarilor de exploatare a calcarului în cariera de la Chiscau. Pe baza studiilor complexe întreprinse de Institutul de Speologie «E. Racovita» în colaborare cu Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea se stabilesc solutiile cerute de aceasta amenajare si masurile specifice de protectie, iar la 16 iulie 1980 Pestera Ursilor intra în circuitul turistic al tarii ca cea dintâi cavitate subterana amenajata la nivelul tehnicii mondiale. Aceasta pestera prezinta forme carstice de o mare varietate si bogatie si mai ales este renumita pentru numeroasele schele ale Ursului de Caverna –«URSUS SPELAESUS» (este vizitata de peste 100.000 vizitatori pe an). La intrarea în Pestera Ursilor s-a construit un frumos pavilion cu trei etaje,cuprizând casa de bilete, sala de asteptare, un muzeu speologic si ghiseu cu obiecte artizanale, carti. Galeriile Pesterii Ursilor au forma aproape rectilinie, sunt dispuse pe doua etaje, însumând o lungime de 1500 m. Nivelul superior fosil are o lungime de 488 m si este amenajat pt. circulatia turistica, iar cel inferior, temporar activ, lung de 521 m, este declarat rezervatie stiintifica.Mai mult...

Minunatele locatii turistice, deseori ascunse de ochii oamenilor, pot fi dezvaluite, doar prin increderea daruita acestei tari frumoase si bogate in frumuseti divine, naturale si neuitate de DumnezeuMai mult...

Acest site a fost creat in perspectiva atragerii atentiei oricarei persoane care tine la aspectul foarte important al dezvoltarii turismului, dar in special pentru o mai buna deschidere de cai in cautarea unor locuri frumoase din lumea in care toti vietuim si locuim.Mai mult...