Muntii Romaniei, sunt castigati atat cu minunate paduri, dar si cu spectaculoase pesteri:
- Pestera Ursilor
- Pestera Scarisoara
- Pestera Muierilor
Pestera Ursilor
Pestera Ursilor de la Chiscau a fost descoperita ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran în urma lucrarilor de exploatare a calcarului în cariera de la Chiscau. Pe baza studiilor complexe întreprinse de Institutul de Speologie «E. Racovita» în colaborare cu Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea se stabilesc solutiile cerute de aceasta amenajare si masurile specifice de protectie, iar la 16 iulie 1980 Pestera Ursilor intra în circuitul turistic al tarii ca cea dintâi cavitate subterana amenajata la nivelul tehnicii mondiale.
Aceasta pestera prezinta forme carstice de o mare varietate si bogatie si mai ales este renumita pentru numeroasele schelete ale Ursului de Caverna –«URSUS SPELAESUS» (este vizitata de peste 100.000 vizitatori pe an). La intrarea în Pestera Ursilor s-a construit un frumos pavilion cu trei etaje,cuprizând casa de bilete, sala de asteptare, un muzeu speologic si ghiseu cu obiecte artizanale, carti.
Galeriile Pesterii Ursilor au forma aproape rectilinie, sunt dispuse pe doua etaje, însumând o lungime de 1500 m. Nivelul superior fosil are o lungime de 488 m si este amenajat pt. circulatia turistica, iar cel inferior, temporar activ, lung de 521 m, este declarat rezervatie stiintifica. Traseul turistic propiu-zis ofera vizitatorilor chiar de la intrare, posibilitatea de a admira o extraordinara gama de formatiuni stalactitice si stalagmitice, variate ca marime si forme, baldachine si gururi. Formatiuni stalactitice cum sunt aici, asa numitele baldachine, ce pot fi întâlnite în putine pesteri din lume dau un aspect fermecator pesterii. Atmosfera de basm este întregita de stalagmitele fosile, extrem de dantelate si având grosimi de peste 1m, de stalactitele excentrice, foarte rare, provocate de deplasarea coloanelor de picaturi alimentare, de stalactitele de tip "macaroane" ori de depunerile numite "vermiculatii", printre cele mai frumoase aflate în pesterile din România. Diversitatea stalagmitelor din Pestera Ursilor sub forma de statuete, pagode animale-fabuloase-lasa câmp liber imaginatiei fiecarui vizitator. "Mastodontul", "Draperiile din Galeria Ursilor", "Portalul" "Pagodele", "Lacul cu nuferi" sunt numai câteva din frumusetile create de natura din pestera.
Vizita începe în Galeria Ursilor sau Galeria Oaselor, care adaposteste 1500 de piese 140 de cranii si numeroase culcusuri ale ursului de pestera. Pe peretii acestor galerii se observa zgârieturi adânci lasate de labele ursilor, a caror disparitie misterioasa s-ar datora, dupa unele presupuneri, încalzirii climei, izbucnnirii unei epidemii sau, poate, unui cataclism natural care ar fi blocat iesirile pesterii. Acest urs, disparut cu mai bine de 15000 ani în urma, atingea frecvent 3 m lungime.La capatul galeriei urmatoare, "Emil Racovita" se afla un schelet întreg de urs expus, în pozitia în care l-a suprins moartea. Fosilele altor animale disparute în urma cu mai multe zeci de mii de ani ( o specie de capra neagra, ibexul, leul si hiena de pestera) descoperite aici, suscita interesul specialistilor. Galeria "Emil Racovita" este o galerie împodobita cu numeroase stalagmite, domuri, bazine cu apa, mii de stalactite. Galeria are peretii distantati la 10 -15 m iar bolta ei se situeaza la peste 10 m înaltime.A treia galerie ce poate fi vizitata este Galeria Lumânarilor, unde te întâmpina o adevarata padure de stalagmite de un alb imaculat si neatins de mâna omului.La capatul acestei galerii, poteca turistica îsi face cu greu loc prin desimea concretiunilor si, prelungita cu un tunel articial,lung de 16m,razbate în cele din urma la suprafata, încheind astfel traseul vizitabil al pesterii.Traseul subteran este parcurs în 45 minute. Temperatura în Pestera Ursilor oscileaza tot anul în jur de 10 grade.
Pestera Scarisoara
Scarisoara este cea mai mare pestera cu gheata din România, situata la altitudinea de 1165 m si cu vârsta de peste 3.000 de ani. Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar - Ocoale - Dobresti, reprezentând (alaturi de Pestera Pojarul Politei) etajul superior, fosil al acestuia. Este sculptata în calcare de vârsta Jurasic superior, dispuse monoclinal pe directia NV-SE, la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Ghetari - Ocoale. Intrarea in Ghetar se deschide la o altitudine de 1165m, pe Creasta Pirjolii, care domina versantul stang al Vaii Girda Seaca (afluent al Ariesului Mare), inaltidu-se pana la 400m deasupra firului apei. Ca sa ajungem la pestera plecam din comuna Girda, situata pe valea Ariesului Mare la 32km amonte de Cimpeni (pe DN75), de unde, pe drumul asfaltat de pe valea Ordincusei se ajunge la catunul Ghetar, dupa un drum de 23 de km. De aici (pe vreme uscata) se poate ajunge cu masina pana la cabana Scarisoara, situata la o departare de aproximativ 600m, si tot de aici se ajunge si la pestera pe traseul marcat cu punct rosu, care porneste de la cabana, ramanand de strabatut pe jos aproximativ 400m.
Lungimea totala a pesterii este de 720 m, denivelarea (negativa) fiind de 105 m. Se dezvolta pe o succesiune de fete de strat (vizibile în special în Sala Mare si în Galeria Maxim Pop); salile mari ale pesterii fiind formate la contactul dintre fetele de strat si diaclaze. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime si 60 de metri în diametru. La baza avenului se gaseste poarta propriu-zisa a pesterii care da acces la o sala imensa, numita Sala Mare, cu un diametru de aproximativ 47 m, ce se continua spre NV cu Sala "Biserica", principala atractie turistica a pesterii. În partea de sud a Salii Mari se deschide intrarea larga de 15 m si înalta de 7 a Galeriei Maxim Pop, care dupa ce coboara 68 m se continua cu Rezervatia Mare a pesterii. Din aceasta se urca în Catedrala, frumos concretionata si lipsita de gheata. Din Catedrala, printr-o mica "fereastra" se trece în Culoarul Coman, cel mai cald sector al pesterii (+50C), de asemenea lipsit de gheata, dar bogat în concretiuni calcitice.Tot din Sala Mare se ajunge în Rezervatia Mica (spre nord), prin coborârea unei faleze de gheata înalta de 14 m. In sectorul nord - estic al Rezervatiei Mici se gaseste Palatul Sânzienei, lipsit de gheata si concretionat.Principala "resursa" stiintifica si turistica a pesterii, blocul de gheata, are un volum de 75.000 m3 si o grosime medie de 16 m (forajul efectuat în februarie 2003 a ajuns la o adâncime maxima de 22,53 m). Se gaseste cantonat în Sala Mare, formând planseul acestei sali, de unde se prelungeste sub forma unor "limbi de gheata" în Rezervatia Mare, Biserica si Rezervatia Mica. În aceste trei sali, la o oarecare distanta de blocul de gheata se dezvolta stalagmite de gheata, cu dimensiuni variabile, de la câtiva cm la peste 10m (în Biserica). Spre deosebire de blocul de gheata care are are o vârsta de 3500 ani (Pop, Ciobanu, 1950), aceste stalagmite se pot topi de la un an la altul, sau chiar disparea în unele perioade (Viehmann, com. pers.).
Pestera Muierilor
Pestera Muierilor, spendid monument al naturii, este situata geografic in Depresiunea Getica a Olteniei traversand calcarele jurasice-neocomiene ale raului Galben. Numele de Pestera Muierilor, asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul ca, in timpuri stravechi, bantuite de razboaie pe cand barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori. Galeriile Pesterii Muierilor rezultate ca urmare a carstificarii calcarelor datorita apei infiltrate din raul Galbenul, de-a lungul liniei de fractura NNV spre SSE insumeaza o lungime de aproximativ 3600 m si sunt dispuse 4 niveluri de carstificare. Nivelul inferior subimpartit in doua sectoare: nordic (1500 m) si sudic (880 m) prezinta importanta stiintifica, constituind rezervatia speologica si fiind inaccesibil turistilor. Etajul superior al Pesterii Murierilor, situat la 40 m altitudine fata de talvegul vaii se compune dintr-o galerie orizontala lunga de 573 m, electrificata si amenajata pentru vizitare.
In gura nordica de acces a Pesterii Muierilor ajungem dupa aproape 20 m intr-o zona in care abunda stalactite care captusesc plafonul alcatuind sub lucirea reflectoarelor o masa compacta de turturi. Sub tavanul impodobit se ridica majestuoasa o formatiune stalagmitica ale carei reliefuri par veritabile tuburi de orga.
O colonie de lilieci penduleaza in Cupola de 17 m inaltime a Pesterii Muierilor emitand un sunet asemenea unui clopotel de argint, sunet care e ritmat de picaturile de apa. Spre est, dupa numerosi bolovani, se strecoara o raza de soare ce patrunde prin gura estica a pesterii, gura ce se deschide in versantul abrupt al Cheilor Galbenului.
Pestera Muierilor are galeria principala electrificata continuanduse spre sud cu varietatea coloanelor stalagmitice care atinse cu un corp dur emit sunete asemanatoare unei orgi electronice. La cativa metri, intr-o sala inalta si larga se afla reconstituit scheletul unui Ursus spelaeus.
In Pestera Muierilor podeaua este presarata cu numeroase bazinete uneori pline cu apa, mai ales primavara. Aceasta zona poarta numele de Bazinele Mari.
La cativa zeci de metri in interiorul Presterii Muierilor intr-o sala spatioasa o formatiune stalagmitica imbracata parca in mantie orientala. Aici stalagmite uriase, cruste parietale, domuri, concretiuni de tavan iau forme ciudate motiv pentru care au fost numite: Cadana, Mos Craciun, Dropia, Domul Mare, Uliul Ranit etc.
Coloniile de lilieci din Pestera Muierilor adauga plafonului cenusiu al pesterii numeroase pete negre. In afara de speciile de lilieci - Myotis sp. Miniopterus sp. si Rhinolophus sp. - fauna cavernicola acestei pesteri se compune din miriapode, pseudoscorpioni, paianjeni si numeroase alte nevertebrate inferioare.
Pentru a se putea admira Valul Muierii se treceprintr-o galerie ingusta, o galerie de calcita cu falduri fara egal, care este preludiul frumusetilor naturale din Sala Perlelor.
In ultima scara metalica din Pestera Muierilor ne abatem lateral in Sala Musteriana, unde arheologii si paleontologii au scos la lumina zilei numeroase obiecte de cultura, dovezi permanente a omului aici cu multe mii de ani inaintea erei noastre.
Revenind la galeria superioara a Pesterii Muierilor, intr-o bolta ce acopera o sala mare, vizitatorul zareste un horn ce comunica cu exteriorul, horn caruia localnicii ii spun Cosul Pesterii, probabil in amintirea vremurilor cand focul ardea in mijlocul acestei sali. Iesind prin gura sudica a pesterii coborarea pana la albia raului Galben se face pe o carare betonata, strajuita cu balustrada de sustinere.